ALIMENTE CARE NU SUNT RECOMANDATE, PENTRU CÃ SUNT EXTREM DE NOCIVE
1. carnea de mamifere (porc, vită, oaie, vânat)
2.grăsimile animale (untură, slănină, peşte gras, seu)
3.celelalte tipuri de carne (pasăre, peşte)
Consumul de carne este una din sursele majore de intoxicatie prin cantitatea scazuta de aminoacizi rezultati in urma metabolismului proteinelor si din cauza modificarii echilibrului florei din intestinul gros se inmulteste flora intestinala de putrefactie cu consecinte extrem de nefavorabile – produsi toxici : indol, scatol, putresceina, cadaverina care se absorb in sange.
Rezultatul este intoxicarea organismului.
Excesul de proteine provenind din alimentatia cu carne formeaza cantitati mari de uree in ficat si acid uric in sange care duc la 1)efort suplimentar din partea rinichilor si cresterea riscului de calculoza urica si guta; 2) cresterea riscului de aparitie a leziunilor vasculare atat la rinichi cat si la arterele coronare si ale membrelor inferioare.
Există studii medicale care arată că excesul de proteine este în aceeaşi măsură incriminat în apariţia cardiopatiei ischemice, ca şi excesul de grăsimi sau de zahar.
Cele mai indicate surse de proteine sunt lactatele, ouăle, cerealele, leguminoasele şi legumele ; consumul acestora în combinaţii adecvate poate asigura aportul optim şi cantităţile necesare de aminoacizi esenţiali.
ALIMENTELE CELE MAI BOGATE ÎN PROTEINE
70 % alge
35-40 % soia
30-35 % ciuperci, anumite brânzeturi tari
25-30 % linte, mazăre, arahide, unt de arahide, grâu încolţit, drojdie de bere, parmezan
20-25 % fasole, migdale, vinete, alune, brânză, caşcaval
18 % ouă
13-15 % nuci, grâu, ovăz, secară şi alte
Deşi carnea crudă conţine 20 – 23 % proteine, prin fierbere sau prăjire jumatate din proteine se degradează, fiind inutilizabile pentru organism !
Nucile şi cerealele, deşi conţin între 13 şi 15% proteine, dacă sunt consumate ca atare, fără nici un fel de degradare termică, sunt mai bogate în proteine decât carnea. Totalul de proteine necesare pe zi este de 0,75 g/kg corp (pentru un adult de 70 kg 52 g de proteine) şi poate fi asigurat cu uşurinţă din produsele lactate şi alimentele vegetale.
Argumentul cel mai vehiculat de către cei care consumă carne este că în hrana vegetariană nu se găsesc toate substanţele nutritive necesare şi mai ales toţi aminoacizii esenţiali (adică cei care nu pot fi sintetizaţi de organism şi trebuie aduşi prin alimentaţie). Este fals. Toţi cei 9 aminoacizi esenţiali (histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina) se regăsesc în hrana vegetariană: unii în cereale, alţii în leguminoase, oleaginoase, seminte. Cei doi aminoacizi controversaţi – triptofanul şi valina se găsesc în cereale şi leguminoase, completând astfel ceea ce în fructe şi legume ar putea fi insuficient. Este o eroare „tradiţională”de a spune despre carne că este indispensabilă. Laptele, brânza, iaurtul, grâul integral, porumbul, nucile etc. conţin cantităţi mari de proteine complete.
Un regim având la bază fructe, legume, cereale, seminte, oleaginoase poate fi considerat ca perfect echilibrat. Chiar şi pentru creşterea unui copil nu este nevoie de carne în alimentaţie. Din experienţa îndelungată a unor popoare orientale (chinez şi indian), copiii cresc mai sănătoşi şi mai inteligenţi dacă sunt hrăniţi cu seminţe oleaginoase, cereale, legume şi fructe, excluzând total carnea.
Supraabundenţa în proteine datorată consumului de carne este foarte gravă, antrenând: bolile ficatului, hipertensiunea, ateroscleroza, guta, afectiuni renale.
